Exemplu practic: Recepția în Timișoara a canalelor TV sârbești terestre care emit în standardul televiziunii digitale DVB-T2

Ghid practic, pas cu pas: 

Află totul despre cum să-ți construiești o antenă simplă din sârmă și apoi cum să scanzezi canalele cu un tuner DVB-T2 sau direct cu un televizor compatibil cu standardul de televiziune digitală DVB-T2 ca să prinzi, de exemplu, posturile TV sârbești terestre

Aceleași principii se pot aplica și pentru recepția programelor de televiziune digitală terestră din România, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova sau din alte țări, dacă sunteți în raza de acoperire a unui emițător

Emițătorul aflat în Vârșeț, Serbia, emite programe necriptate, gratuite (FTA, adică free-to-air), pe canalele 25 și 31:

Canalul 25 (MUX 1) conține:

RTS1, RTS2, Pink, O2.TV, Prva, Happy, RTV1, RTV2, Info kanal.

Canal 31 (MUX 2) conține:

RTS3, TV Banat, TV Lav, OK TV, TV Viminacijum, TV Pančevo, Televizija SD, SAT TV, Radio Beograd 1, Radio Beograd 2, Radio Beograd 202.

Canalul 37 (MUX 3):

Programele sunt criptate și nu pot fi vizionate gratuit.

Recepția posturilor de televiziune sârbești obținută de mine în Timișoara are loc astfel:

Antena este scoasă pe geam, la etajul 3, într-o zona cu blocuri din partea de sud-vest a Timișoarei, zonă care este expusă direct undelor radio emise de releul din Vârșeț aflat în Serbia la 68 km depărtare. Recepția se face indirect, prin reflexia venită din blocurile vecine. Blocurile vecine din fotografia de mai jos îmi reflectă semnalul venit din Vârșeț:

Vârșețul se află tocmai pe partea cealaltă a blocului meu, deci nu beneficiez de vizibilitate directă către releul de emisie, însă blocurile vecine au această vizibilitate directă. Blocurile din față sunt precum o oglindă care îmi reflectă semnalul emis de releul din Vârșeț:

Dacă aș fi locuit la etajele superioare astfel încât să am vizibilitate directă peste blocurile din față, atunci probabil aș fi putut recepționa direct și alte emițătoare sârbești, precum și cel puțin unul din Ungaria. Aflându-mă doar la etajul 3, blocurile din față îmi obturează acest orizont și de aceea îmi este imposibil să recepționez alte emițătoare sârbești sau ungurești în afară de cel din Vârșeț, Serbia.

Update: Într-o noapte am prins MUX 1 pe canalul 24 de la emițătorul Crveni Čot, aflat tocmai la 130 km depărtare, amplasat pe un turn înalt pe un deal de lângă Novi Sad, în condițiile în care antena mea simplă se află abia la etajul 3 iar în apropiere (vezi foto mai sus), chiar în fața antenei înspre Novi Sad se află două blocuri cu 10 etaje care-mi obturează total vizibilitatea directă. Semnalul a fost stabil și perfect noaptea foarte târziu până înainte de răsăritul soarelui. Odată cu răsăritul soarelui semnalul a devenit tot mai instabil. Ziua semnalul lipsește cu desăvârșire din locul meu de recepție care nu are vizibilitate directă cu acest emițător.

Pentru recepția programelor TV și Radio emise de releul sârbesc din Vârșeț s-a dovedit că-mi este suficientă antena simplă de tip Double-Loop, numită și Pennyloop, construită dintr-o sârmă groasă de cupru căreia i-am dat forma de 8:

Recepția este perfectă, excepție făcând unele momente când, mai ales în timpul zilei, apar uneori fluctuații temporare în propragarea undelor, fluctuații manifestate prin foarte scurte frânturi sau întreruperi ale fluxului video-audio, însă acestea sunt ocazionale și din acest motiv nu se justifică să mă complic cu o antenă mai sofisticată. Noaptea am remarcat că manifestarea acestor fluctuații temporare este aproape inexistentă. În concluzie, cu această antenă simplă, scoasă doar pe geam, chiar în mijlocul unor blocuri, am o recepție a televiziunilor sârbești practic perfectă ziua și noaptea:

Construcția antenei de tip Double-Loop pentru recepția releului din Vârșeț

Am cumpărat din Dedeman 2 m de sârmă groasă de cupru. Fiind izolată, am îndepărtat izolația cu un cuțit ca și cum aș fi cioplit coaja de pe un băt (merge mai repede). Ca să o îndrept, sârma am trecut-o peste clanța unei uși (mai eficient este pe după un stâlp sau copac) și am tras alternativ de capete până au dispărut strâmbăturile.

Cum am calculat dimensiunile antenei

Lungimea fiecărui cerc este egală cu lungimea de undă a canalului pentru care dorim recepția. Vârșeț emite pe canalele 25 și 31. Pentru calculul antenei am ales canalul mediu, aflat între cele două canale, adică am ales canalul 28 care e pe frecvența de 530 MHz (530.000 KHz). Lungimea de undă a acestei frecvențe este 56,5 cm și deci lungimea fiecărei sârme va avea aproximativ această dimensiune.

Am tăiat două bucăți la aceeași dimensiune de cel puțin 60 cm lungime fiecare. Capetele sârmelor le-am îndoit cu un patent astfel încât să se potrivească pe diametrul șuruburilor care vor avea trei roluri:

- asamblarea celor două cercuri de sârmă care vor compune antena în formă de 8;
- prinderea antenei de suport;
- conectarea cablului coaxial la antenă (eu am prins firele cablului între șaibe și piulițe);

Ca să-i dau forma de cerc, fiecare sârmă am îndoit-o pe o oală. Diametrul fiecărui cerc trebuie să fie de 18 cm:

Dimensiunile nu sunt critice însă contează simetria cercurilor, contactele perfecte, stabilitatea și verticala corectă a antenei.

Dacă doriți să dimensionați antena pentru alte canale, folosiți corespondența între canale și frecvențe afișată de televizor sau tuner. Notați-vă frecvența corespondentă canalului, de exemplu, canalului 40 îi corespunde frecvența de 626 MHz, apoi calculați lungimea de undă a frecvenței canalului respectiv folosind calculatorul de mai jos:

https://www.everythingrf.com/rf-calculators/frequency-to-wavelength

Cablul coaxial este legat direct la antenă fără a folosi o buclă sau transformator 300 ohmi-75 ohmi (le-am experimentat și nu mi-au oferit nici un avantaj practic și vizibil astfel că am legat înapoi cablul coaxial direct la antenă conform imaginii de mai jos):

Cablul coaxial l-am trecut prin interiorul suportului de plastic al antenei:

Tija de plastic a antenei este confencționată din două profile în formă de U, cumpărate din Dedeman, pe care le-am lipit cu Picătura pentru a rezulta un profil pătrat gol pe interior.

Dacă locul vostru de recepție se află într-o zonă urbană aglomerată care face ca semnalul să fie prea slab și deci instabil, atunci vă recomand fie să montați antena în formă de 8 sus pe acoperișul casei sau blocului, fie să încercați o antenă UHF performantă, cum ar fi una Yagi sau Tri Digit cu mulți elemenți:

Astfel de antene găsiți de exemplu aici:

https://www.dipolnet.ro/oferta-tv-satelit-antene-tv-dvb-t2-digital-terestru,4356.htm

sau aici:

http://www.mondoplast.ro/Antena-DVB-T-Synaps-AHD-343-pg_ft-4629

Totuși, înainte de a investi în antene performante, amplificatoare, cablu coaxial, escaladări de acoperișuri, etc., testați mai întâi antena în formă de 8 dar nu înainte de a vă uita pe Harta Google dacă aveți vizibilitate directă sau prin reflexie cu emițătoarele puternice care se află în Vârșeț, Kikinda, Subotica, Novi Sad sau Belgrad. Dacă clădirile din jur obturează emițătoarele atunci va trebui să stabiliți dacă înălțarea antenei pe acoperiș vă poate descoperi un unghi direct către un emițător sau către un bloc vecin care are vizibilitate directă către un emițător pentru ca blocul respectiv să vă poată reflecta undele radio așa cum este în cazul meu.

Lista cu amplasamentele și canalele emițătoarelor sârbești o găsiți mai jos.

- http://etv.rs/televizija/11950-2/
- https://blog.avmarket.rs/dvb-t2-lista-kanala-za-srbiju/

Un inventar cu emițătoarele din Europa găsiți aici:

- https://www.dvbtmap.eu/mapglobal.html

Harta acoperirii semnalului terestru din România cu pachetul de programe TVR (TVR 1,2,3 + TVR-urile Regionale Timișoara, Cluj, Târgu Mureș, Iași, Craiova) + Canale + Frecvențe + Amplasamente Emițăroare:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_digital%C4%83_terestr%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://www.radiocom.ro/business/servicii/Broadcasting/Broadcasting-TV/

Țineți cont că unele emițătoare sunt cu acoperire strict locală de doar câțiva kilometri. Aceste emițătoare au puteri de ordinul zecilor de wați. Căutați în zona dumneavoastră emițătoare cu puteri mari, de ordinul kilowaților. Un emițător puternic acoperă lejer o rază de cel puțin 40 - 60 km dacă nu există obstacole în calea undelor radio. Cu o antenă simplă puteți prinde chiar și emițătoarele aflate la peste 100 km depărtare dacă emițătorul este amplasat foarte sus pe un turn sau deal înalt, mai ales dacă și antena de recepție este amplasată pe un bloc, catarg sau deal înalt. În principiu, la peste o sută și ceva de km recepția nu mai este posibilă din cauza curburii pământului. Indiferent de cât de puternic este emițătorul, în transmisiunile de televiziune limita este stabilită de înălțimile la care se află antenele de emisie și recepție. 

Cum să scanați canalele pentru a detecta posturile de televiziune cu semnal slab

Trebuie să aveți un televizor capabil să recepționeze transmisiunile digitale în standardul actual (articolul este scris în anul 2020) numit standardul DVB-T2. Dacă aveți un televizor mai vechi care recepționează doar standardul mai vechi numit DVB-T (fără 2) sau dacă aveți un televizor analogic (din acela cu ecran din tub catodic), atunci trebuie să intercalați între antenă și televizor un mic și ieftin Tuner DVB-T2. Nu are rost să cumpărați unul scump, orice tuner ieftin rezolvă problema. Tunerul meu arată astfel:

Dacă semnalul este puternic și stabil, o scanare automată va detecta transmisiunile de televiziune digitală terestră. Dacă bănuiți că totuși vă aflați în aria de acoperire a unui releu dar în urma scanării automate n-ați prins nimic, atunci trebuie să urmați următorii trei pași:

Pasul 1: Setați televizorul (sau tunerul DVB-T2) pe căutare manuală exclusiv pe canalul dorit, în cazul Vârșețului exclusiv pe canalul 25 care emite programele transmise la nivel național.

Pasul 2: Scoateți antena pe geam. Mențineți verticala antenei. Urmăriți pe ecranul televizorului indicatoarele de nivel și calitate ale canalului 25. Când indicatoarele semnalează ceva semnal înseamnă că este posibil să aveți noroc. Rotiți foarte încet antena astfel încât să baleiați toate unghiurile orizontale posibile până vă lămuriți din care direcție vine cel mai bun semnal.

Pasul 3: Cu antena total nemișcată porniți din televizor sau tuner scanarea exact pe canalul 25. Dacă semnalul este suficient de puternic, veți "agăța" pachetul de programe din MUX 1 și anume:

RTS1, RTS2, Pink, O2.TV, Prva, Happy, RTV1, RTV2, Info kanal.

Repetați pașii de mai sus și pe canalul 31 pentru a recepționa și programele de pe MUX 2:

Aici veți recepționa programele emise în zona Vârșețului la nivel regional și local: RTS3, TV Banat, TV Lav, OK TV, TV Viminacijum, TV Pančevo, Televizija SD, SAT TV. De asemenea, pe toate MUX-urile 2 ale tuturor emițătoarelor (la data scrierii articolului) sunt difuzate Radio Beograd 1, Radio Beograd 2 și Radio Beograd 202.

În final pe ecran veți avea afișate toate programele TV și Radio digitale terestre pe care le puteți recepționa din zona voastră:

În timp pot avea loc schimbări ale programelor de pe un canal pe altul, apariția unora ori dispariția altora, fapt ce necesită rescanarea canalelor pentru actualizare.

Dacă doriți să încercați căutarea canalele altor emițătoare, urmați pașii de mai sus. În link-urile de mai sus găsiți canalele diverselor emițătoare precum și amplasamentul lor.

În Serbia, MUX 1 (Multiplexul 1, adică un canal/frecvență care conține un pachet de programe de televiziune și eventual radio) este alocat programelor transmise la nivel național. MUX 2 este alocat programelor regionale și locale. MUX 3 este alocat programelor comerciale codate care necesită abonament. Prin urmare, pe dumneavoastră vă interesează să prindeți MUX 1 și MUX 2. 

Este util să știți faptul că toate emițătoarele din Serbia emit aceleași programe pe MUX 1 căci acestea sunt emise la nivel național și deci fie că prindeți emițătorul din Vârșet, fie că-l prindeți pe altul, pe MUX 1 veți recepționa același pachet de programe. În schimb, programele de pe MUX 2 diferă parțial sau total de la o regiune la alta, fiindcă aici sunt împachetate programele regionale și locale.

Fiecare emițător emite pachetele de programe MUX 1 și MUX 2 pe alte canale. De exemplu, programele transmise la nivel național (MUX 1) le găsiți pe canalul 25 dacă recepționați emițătorul din Vârșeț, pe canalul 24 dacă recepționați emițătorul din Novi Sad, etc. La fel, programele cu acoperire regională sau locală (MUX 2) le găsiți pe canalul 31 dacă recepționați Vârșețul, pe canalul 30 dacă recepționați Novi Sadul, etc.

Cu toate că nu sunt vorbitor de limba sârbă și cu toate că sunt abonat la cablu, am dorit să încerc experimentarea (re)recepționării programelor sârbești în amintirea vremurilor când, din cauza epocii ceaușiste întunecate, programele TV și FM din Yugoslavia, la fel ca și Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC, RFI, Vocea Germaniei sau Radio Luxembourg erau canalele care ne țineau conectați la occident.

Îmi place muzica rock sârbească care este mai underground iar Radio B 202 difuzează din când în când o astfel de muzică, din păcate postul TV de muzică SD o face mai rar. Concertele și videoclipurile cu muzică sârbească de diferite genuri precum și reportajele ori documentarele despre țări străine sunt uneori o alternativă care pot umple momentele în care pe cablu nu găsiți ceva interesant. RTS 3 difuzează periodic (dar din păcate prea puține) concerte de calitate cu muzică pop, rock, clasică, populară, balet, dans modern. Din când în când sârbii mai dau câte un film românesc din noul val iar pe canalul 31 (MUX 2 din Vârșeț) sunt difuzate emisiuni scurte în limba română, cele în maghiară fiind mai consistente. În schimb, observ și la sârbi pe anumite canale o manelizare puternică și cronică a muzicii ușoare sau populare precum și a unor personaje sau emisiuni TV.

Dacă în apropiere de dumneavoastră emite și o stație de televiziune digitală din România, atunci cu aceeași antenă cu care recepționați sârbii veți recepționa și pachetul complet al TVR, adică pe lângă TVR 1, 2, 3 și TVR-ul regional din zona dumneavoastră (care sunt transmise și prin cablu) veți recepționa permanent și toate celelalte studiouri regionale ale TVR, adică TVR Timișoara, Cluj, Tg-Mureș, Iași și Craiova. Pe viitor, dar nu se știe când, se prefigurează punerea în funcție și a altor MUX-uri (canale) emise din România cu posturi comerciale de televiziune. Cu toate că în alte țări televiziunea digitală terestră comercială este bine reprezentată, se pare că în România nimeni nu este curios să plătească frecvențele de emisie.

In schimb în Ungaria (și nu numai) situația este total diferită. Emițătorul din Szeged aflat în apropiere de vestul României emite 45 de programe, câteva sunt de stat, iar restul sunt comerciale. Wikipedia afirmă că 12 canale sunt gratuite (FTA, free-to-air) iar restul sunt criptate (scrambled) și deci necesită plata unui abonament:

În SUA, Canada sau alte țări nu sunt puțini care renunță la abonamentele de la cablu și optează doar pentru televiziunea digitală terestră gratuită care conține diverse genuri de programe. Românii au rămas captivi doar televiziunii prin cablu și prin satelit fiindcă încă nu găsesc o alternativă în televiziunea digitala terestră care în prezent transmite doar programele TVR.

Succes în experimentări!